Chiar şi în mediile tehnice persistă încă o seamă de confuzii între
dimensiunea şi rezoluţia imaginilor digitale. De multe ori ni se
solicită “imagini la 300 dpi” clientul nerealizând că acesta este o
măsură de densitate şi nu spune nimic despre dimensiunea reală a
imaginilor digitale.
Spre deosebire de o fotografie clasică, pe hârtie, imaginea digitală nu are dimensiuni fizice uşor de perceput. Despre o fotografie clasică, putem spune ca are, de pildă, 13x18cm sau 20x30cm şi toată lumea ştie despre ce este vorba.
Dar în fotografia digitală nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine de 20x30cm, cum nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine la 300dpi.
Din păcate, dimensiunile în pixeli nu sunt uşor de perceput pe plan fizic astfel că vom dori să folosim şi alte sisteme de măsură. Aici intervine conceptul de rezoluţie.
Ex: pentru un tipar de foarte bună calitate vom avea nevoie de imagini la 300 ppi (pixeli pe inch). Uneori, apare notat dpi (dots pe inch) care are aceeaşi semnificaţie dar este ceva mai puţin corect (nu este aici locul în care să intrăm în detalii despre dpi şi ppi, important este că înţelesul este acelaşi în ceea ce priveşte imaginile digitale).
Deci pentru a “măsura” o imagine digitală trebuie fie să folosim dimensiunile în pixeli sau dimensiuni fizice (cm, inch) şi rezoluţia respectivă.
Ex.: o imagine de 3000 x 2000 pixeli ( 6 megapixeli ) are aproximativ:
17 x 25 cm la 300 ppi
20 x 30 cm la 250 ppi
25 x 38 cm la 200 ppi
71 x 105 cm la 72 ppi
Iată de ce nu are sens să folosim pentru fotografia digitală dimensiuni în cm fără rezoluţie, iar rezoluţia fără dimensiunile în cm nu are nici un inteles.
Cu timpul, producătorii au observat ca această categorisire a aparatelor, în funcţie de numărul de (mega)pixeli de pe captor a prins foarte bine la public, mai ales datorită faptului ca era ceva uşor de înţeles.
Astfel încât acum majoritatea aparatelor de amatori au inscriptionat cu litere mari, în zone uşor vizibile, numărul de megapixeli, iar acesta a devenit poate cel mai important instrument în marketingul fiecarei noi generaţii de aparate.
Totuşi “megapixelii” nu sunt o măsură absolută nici a calităţii aparatului respectiv, nici mai ales a calităţii imaginilor obţinute cu respectivul aparat, deoarece calitatea imaginilor depinde de mult mai mulţi factori printre care dimensiunea captorului, calitatea obiectivului, procesarea semnalului captorului şi nu în ultimul rând priceperea persoanei care manevreaza aparatul.
În plus, creşterea numărului de megapixeli nu este întotdeauna benefică pentru calitatea imaginii, deoarece “înghesuirea” unui număr mai mare de pixeli pe aceeaşi suprafaţă a captorului duce în general la creşterea “zgomotului” electronic care se poate manifesta în mod supărător sub forma unei “granulaţii” mai ales în umbre şi la utilizarea unor sensibilităţi mai mari.
Mai mult, în lumina celor de mai sus privind dimensiunile imaginilor digitale, vom observa ca o creştere de la 4 megapixeli la 6 megapixeli reprezintă o creştere liniară a imaginii de doar aprox 20%, deci de la 14 x 21cm la 300ppi la 17 x 25cm la 300 ppi.
Diferenţa majoră este în acest caz dimensiunea captorului, aparatul profesional având un captor care poate fi de peste 10 ori mai mare deci “pixelii” vor avea o suprafaţă de captare mult mai mare, cu efecte benefice asupra calităţii imaginii.
Cu titlu strict orientativ vă oferim următoarele valori.
Megapixeli Print Tipar
4 A5 – A4 A5
5 A4 A5 – A4
6 A4 – A3 A4
8 A3 A4 – A3
12 A3 şi peste A3
Nu uitaţi că în cazul fotografiei digitale cea mai bună calitate se obţine în cazul imaginilor care conţin puţine elemente: portrete, obiecte, macrofotografie.
Cel mai dificil subiect pentru fotografia digitală este peisajul, care conţine un mare număr de elemente, multe din ele la mare depărtare, cum ar fi frunzişul, ramurile copacilor, iarba.
Spre deosebire de o fotografie clasică, pe hârtie, imaginea digitală nu are dimensiuni fizice uşor de perceput. Despre o fotografie clasică, putem spune ca are, de pildă, 13x18cm sau 20x30cm şi toată lumea ştie despre ce este vorba.
Dar în fotografia digitală nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine de 20x30cm, cum nu are nici un înţeles să spunem că avem o imagine la 300dpi.
Pixelii – elementele ce compun fotografia digitală
Fotografia digitală este compusă din pixeli. Cuvântul provine din “picture elements” şi descrie cele mai mici componente ale imaginii. Deci, pentru o măsurătoare absolută a dimensiunilor unei fotografii digitale vom folosi pixelii. Ex.: o imagine de 3000×2000 de pixeli.Din păcate, dimensiunile în pixeli nu sunt uşor de perceput pe plan fizic astfel că vom dori să folosim şi alte sisteme de măsură. Aici intervine conceptul de rezoluţie.
Rezoluţia în fotografia digitală
Rezoluţia este de fapt o măsură de tipul densităţii şi se exprimă în pixeli/inch (un inch are 25,4mm), sau, mai rar, în pixeli/cm.Ex: pentru un tipar de foarte bună calitate vom avea nevoie de imagini la 300 ppi (pixeli pe inch). Uneori, apare notat dpi (dots pe inch) care are aceeaşi semnificaţie dar este ceva mai puţin corect (nu este aici locul în care să intrăm în detalii despre dpi şi ppi, important este că înţelesul este acelaşi în ceea ce priveşte imaginile digitale).
Deci pentru a “măsura” o imagine digitală trebuie fie să folosim dimensiunile în pixeli sau dimensiuni fizice (cm, inch) şi rezoluţia respectivă.
Ex.: o imagine de 3000 x 2000 pixeli ( 6 megapixeli ) are aproximativ:
17 x 25 cm la 300 ppi
20 x 30 cm la 250 ppi
25 x 38 cm la 200 ppi
71 x 105 cm la 72 ppi
Iată de ce nu are sens să folosim pentru fotografia digitală dimensiuni în cm fără rezoluţie, iar rezoluţia fără dimensiunile în cm nu are nici un inteles.
Megapixelii – “esenţa” fotografiei digitale
La inceputul dezvoltării fotografiei digitale, cea mai dificilă problemă cu care s-au confruntat producătorii a fost realizarea captorilor digitali. De aceea, numărul de (milioane de) pixeli care puteau fi realizaţi pe suprafaţa captorului a fost considerat de primă importantă.Cu timpul, producătorii au observat ca această categorisire a aparatelor, în funcţie de numărul de (mega)pixeli de pe captor a prins foarte bine la public, mai ales datorită faptului ca era ceva uşor de înţeles.
Astfel încât acum majoritatea aparatelor de amatori au inscriptionat cu litere mari, în zone uşor vizibile, numărul de megapixeli, iar acesta a devenit poate cel mai important instrument în marketingul fiecarei noi generaţii de aparate.
Totuşi “megapixelii” nu sunt o măsură absolută nici a calităţii aparatului respectiv, nici mai ales a calităţii imaginilor obţinute cu respectivul aparat, deoarece calitatea imaginilor depinde de mult mai mulţi factori printre care dimensiunea captorului, calitatea obiectivului, procesarea semnalului captorului şi nu în ultimul rând priceperea persoanei care manevreaza aparatul.
În plus, creşterea numărului de megapixeli nu este întotdeauna benefică pentru calitatea imaginii, deoarece “înghesuirea” unui număr mai mare de pixeli pe aceeaşi suprafaţă a captorului duce în general la creşterea “zgomotului” electronic care se poate manifesta în mod supărător sub forma unei “granulaţii” mai ales în umbre şi la utilizarea unor sensibilităţi mai mari.
Mai mult, în lumina celor de mai sus privind dimensiunile imaginilor digitale, vom observa ca o creştere de la 4 megapixeli la 6 megapixeli reprezintă o creştere liniară a imaginii de doar aprox 20%, deci de la 14 x 21cm la 300ppi la 17 x 25cm la 300 ppi.
Pixeli şi pixeli
Ceea ce nu se grăbesc să ne spună producătorii de aparate digitale este că nu toţi pixelii sunt egali din punct de vedere al calităţii, astfel încât o imagine de 6 megapixeli obţinută cu un aparat de clasă profesională este în general net superioară unei imagini de 8 megapixeli obţinută cu o cameră de amatori.Diferenţa majoră este în acest caz dimensiunea captorului, aparatul profesional având un captor care poate fi de peste 10 ori mai mare deci “pixelii” vor avea o suprafaţă de captare mult mai mare, cu efecte benefice asupra calităţii imaginii.
De câţi “megapixeli” avem nevoie ?
Pentru a răspunde la aceasta întrebare trbuie să precizăm scopul în care va fi folosită fotografia digitală respectivă.Cu titlu strict orientativ vă oferim următoarele valori.
Megapixeli Print Tipar
4 A5 – A4 A5
5 A4 A5 – A4
6 A4 – A3 A4
8 A3 A4 – A3
12 A3 şi peste A3
Nu uitaţi că în cazul fotografiei digitale cea mai bună calitate se obţine în cazul imaginilor care conţin puţine elemente: portrete, obiecte, macrofotografie.
Cel mai dificil subiect pentru fotografia digitală este peisajul, care conţine un mare număr de elemente, multe din ele la mare depărtare, cum ar fi frunzişul, ramurile copacilor, iarba.