Corneliu Vadim Tudor

Corneliu Vadim Tudor (n. 28 noiembrie 1949, București) este un scriitor, politician și jurnalist român. Este fondatorul și președintele Partidului România Mare și membru al Parlamentului European. A fost discipolul scriitorului Eugen Barbu. Este cunoscut prin izbucniri temperamentale și retorica dură în aparițiile sale pe scena publică.

Studii

• 1967 - absolvent al Colegiului Național "Sfântul Sava" din București
• 1971 - licențiat al Facultății de Filosofie a Universitații din București cu o teză despre sociologia religiei
• 1975 - cursuri la Școala de ofițeri de rezervă din București
• 1978-1979 - bursa premiului internațional Herder, acordat magistrului său, scriitorul Eugen Barbu; studii de istorie la Viena.
•  
  

  Cariera politică

  A fost senator în Parlamentul României din 1992. La alegerile generale din 1996 a candidat pentru funcția de președinte al României, clasându-se pe locul 5 din 16 candidați. În 2000, a candidat la Președinția României, ajungând în turul doi, unde a obținut 33,17% din voturi. Din iunie 2009 este europarlamentar. La alegerile prezidențiale din 6 noiembrie 2009, lista PRM pe care a candidat a obținut votul a 540380 români, adică 5,56% dintre votanți.
  A înființat revistele România Mare, în care a continuat politica revistei scriitorului Eugen Barbu, Săptămîna (culturală a capitalei), considerată de mulți critici literari o oficină a Securității, prin care, în anii '70-'80, erau puse în circulație informații provenite din arhivele acestei instituții și erau utilizate la șantajul politic și la contracararea postului Radio Europa Liberă în cadrul proiectului zis Melița și eterul.
  Actualmente, micul său trust de presă publică revista Politica și ziarul Tricolorul.
  A fost frecvent acuzat de xenofobie, homofobie și antisemitism. În ultimii ani însă, discursul său s-a temperat, adoptând o poziție proeuropeană și filosemită.
  Vadim Tudor a fost dat în judecată de mai multe ori pentru insultă și calomnie, după publicarea pamfletelor apărute fie sub semnătura sa, fie sub pseudonimul Alcibiade, în revistele România Mare și Politica.
  

  Bibliografie

  Vadim Tudor a publicat peste zece volume de poezie și publicistică, unele editate și în franceză, engleză și arabă, și a scris piese de teatru.
  
• 1977: Poezii, Editura Eminescu
• 1977: Epistole vieneze, Ed. Eminescu
• 1979: Poeme de dragoste, ură și speranță, Ed. Eminescu
• 1981: Idealuri, Ed. Eminescu
• 1983: Saturnalii, Ed. Albatros
• 1983: Istorie și civilizație- Ed. Eminescu
• 1983: Mîndria de a fi români- Ed. sport-turism
• 1986: Miracole, Ed. Albatros,
• 1986: Carte românească de învățătură, Ed. Fundației România Mare
• 1990, 1991 și 1992: Jurnal de vacanță,
• 1996: Poems, Ed. Fundației România Mare & Editura Aggi, Torino
• 1998: Piesele de teatru radiofonic:
  • Colindul puiului de cerb, 1968,
  • Secerișul de iarnă, 1976
  • Domnul Tudor din Vladimiri, 1977
  • Adevărul la puterea I-a, 1977
  • Toată lumea știe fotbal (premieră în decembrie 1989 la teatrul Constantin Tănase)

Este autorul scenariului filmului Triunghiul Morții (regizor: Sergiu Nicolaescu).

• 
  

  Limbi străine

  Vorbește fluent limbile italiană, franceză și engleză.

• Controverse

  În ultimii ani Corneliu Vadim Tudor a dat afara din PRM mai mulți membri care doreau schimbarea doctrinei, printre care: Corneliu Ciontu, Lia Olguța Vasilescu, Daniela Buruiană, Codrin Ștefănescu, Anghel Stanciu, Dorel Onaca, Dan Claudiu Tănăsescu (revenit în PRM în 2009). Cea mai răsunătoare plecare a fost a lui Corneliu Ciontu, considerat unul dintre cei mai de încredere oameni ai liderului PRM. Atât de apropiat încât, în martie 2005, Vadim Tudor s-a retras de la șefia partidului și i-a predat-o lui Ciontu. Șefia acestuia a durat însă mai puțin de trei luni. În iunie 2005, Vadim Tudor a revenit la conducere, iar Ciontu a fost forțat să părăsească atât președinția, cât și partidul. Odată cu el au plecat vicepreședintele Anghel Stanciu și zece parlamentari. După plecarea lui Ciontu, Vadim l-a numit pe acesta în comunicatul de presă prin care declara că l-a dat afară din partid: „electrician pensionar și analfabet”, „care nu știe nici o limbă străină”, ”fost activist PCR la sectorul 5”, „personaj mediocru pe care l-am instalat, provizoriu, în locul meu pentru că nu găsisem altul mai prost printre cei care îmi duceau servieta”