Pe 20 iulie 1944 s-a desfasurat o tentativă de asasinare a lui Adolf
Hitler, liderul Germaniei Naziste, care ar fi trebuit să fie urmată de
Operaţiunea Walküre, prin care complotiştii urmau să-şi asigure
controlul asupra ţării. Principalul atentator la viata führer-ului a
fost Claus von Stauffenberg, care făcea parte din statul major al
Armatei de Rezervă, funcţie care îi permitea să aibă acces la sala de
raport a lui Hitler. La ora 10:00 a zilei de 20 iulie, Stauffenberg a
zburat la cartierul general de la Rastenburg ca să participe la o
conferinţă militară cu Hitler. Stauffenberg avea o bombă în geantă.
Conferinţa a început pe la ora 12:10. Stauffenberg a activat detonatorul, l-a plasat în masa de exploziv plastic şi întreg ansamblul l-a introdus în geantă. A intrat în sala de conferinţe şi a plasat geanta cu bomba sub masa în jurul căreia se adunaseră Hitler şi mai mult de 20 de ofiţeri. După zece minute, Stauffenberg a părăsit camera. La 12:40 bomba a explodat, demolând cea mai mare parte a sălii de conferinţe. Trei ofiţeri şi un stenograf au fost grav răniţi şi au murit. Dar Hitler a supravieţuit, suferind doar câteva răni usoare. Stauffenberg, după ce a auzit explozia şi a văzut fum ieşind ferestrele cu geamuri sparte ale clădirii răvăşite de explozie, a crezut că Hitler a murit, s-a urcat într-o maşină şi a fugit la aeroport. La ora 13:00, a decolat la bordul unui avion He 111 spre Berlin.
Fuhrerul a cerut o ancheta imediata.
In chiar acea noapte, Stauffenberg a fost arestat şi adus, împreună cu alţi membri ai grupului de rezistenţă, în curtea Ministerului Apărării din Berlin. Toţi au fost împuşcaţi. Înainte de a fi executat, von Stauffenberg a strigat: „Trăiască Germania secretă”, „Trăiască Sfînta Germanie”.
Atentatul a fost punctul culminant al acţiunilor rezistenţei germane, care încercase de mai multe ori să răstoarne regimul nazist. Eşecul complotului a dus la arestarea a peste 5.000 de oameni şi la executarea a aproximativ 200 dintre ei, practic la zdrobirea rezistenţei.
Conferinţa a început pe la ora 12:10. Stauffenberg a activat detonatorul, l-a plasat în masa de exploziv plastic şi întreg ansamblul l-a introdus în geantă. A intrat în sala de conferinţe şi a plasat geanta cu bomba sub masa în jurul căreia se adunaseră Hitler şi mai mult de 20 de ofiţeri. După zece minute, Stauffenberg a părăsit camera. La 12:40 bomba a explodat, demolând cea mai mare parte a sălii de conferinţe. Trei ofiţeri şi un stenograf au fost grav răniţi şi au murit. Dar Hitler a supravieţuit, suferind doar câteva răni usoare. Stauffenberg, după ce a auzit explozia şi a văzut fum ieşind ferestrele cu geamuri sparte ale clădirii răvăşite de explozie, a crezut că Hitler a murit, s-a urcat într-o maşină şi a fugit la aeroport. La ora 13:00, a decolat la bordul unui avion He 111 spre Berlin.
Fuhrerul a cerut o ancheta imediata.
In chiar acea noapte, Stauffenberg a fost arestat şi adus, împreună cu alţi membri ai grupului de rezistenţă, în curtea Ministerului Apărării din Berlin. Toţi au fost împuşcaţi. Înainte de a fi executat, von Stauffenberg a strigat: „Trăiască Germania secretă”, „Trăiască Sfînta Germanie”.
Atentatul a fost punctul culminant al acţiunilor rezistenţei germane, care încercase de mai multe ori să răstoarne regimul nazist. Eşecul complotului a dus la arestarea a peste 5.000 de oameni şi la executarea a aproximativ 200 dintre ei, practic la zdrobirea rezistenţei.
